recette de l'amitie

Ingrédients :
1 kilo de sincérité
500 g. de bonne volonté
3 cuillerées pleine de compréhension
Soutien inconditionnel à la louche
Humour et bonne humeur à volonté

Cuisson: toute la vie.




p.s: ella iti mai amintesti cat ne-am chnuit sa traducem asta?.....si cum intrebam pe coridor ce inseamna "cuillerees"?....dar parca mai mult ne-a placut varinata in franceza:)

...cand o dorinta se implineste

Aceasta este o poveste despre o fetita.

care avea ascunsa intr-o valiza o mare dorinta.

Vroia sa fie iubita.isi dorea ca intr-o zi,cineva destul de curajos,sa fie capabil sa o iubeasca...pe ea....asa cum e:cu defecte si calitati.

~

Ziua mult asteptata a venit

si valiza s-a golit.

Un curajos a invatat cum sa o iubeasca.Fetita trebuia sa jubileze,sa umble pe strada cu un zambet obraznic....dar nu s-a intamplat asa.nu mergea pe strada zambind,ci cu ochii in pamant si cu mainile ascunse in buzunare.

~

Totusi,ceva nu-i dadea pace.

O voce repeta:”nu-mi place,nu-mi place”.

Fetita a inteles ca dorinta ei era sireata...se implinise dar nu pentru a-i aduce ei fericirea, ci pentru a-si atinge scopul de a deveni „dorinta implinita”.

~

Micuta stia ca a fi iubit

E ceva greu de implinit.

Ceea ce ea nu stia e ca iubirea nu vine pe gratis.intotdeauna trebuie sa-i dai ceva inapoi.cateodata iti cere rabdare,alteori vrea de la tine sinceritate,dar de cele mai multe ori iti cere inapoi tot iubire.

~

Iubire nu putea sa dea

Sinceritate n-avea la ea.

Tot cauta prin buzunare dupa o moneda de sinceritate,apoi si-a amintit.....sinceritatea le-a dat-o prietenilor.putea in schimb sa dea un fum din rabdare...doar unul...pentru ca rabdarea e scumpa si rara...iar ea e dependenta.

~

Rabdarea se termina cu zilele

Ardea precum filele.

Fetita intra in panica.nu mai avea nimic de dat la schimb si vroia iubire pentru a-si tine dorinta implinita.nu vroia sa-si ingreuneze iar valiza cu dorinte apasatoare.

~

Asa s-a transformat in sclava lor,

A tuturor.

Sclava dorintei,a iubirii, a rabdarii,a minciunii.Nu reusea sa se curete pe maini de toate petele lasate de asupritoarele trairi.Isi sapunea mainile si...nimic....apa nu le spala ca pe pacate,din contra le fixa mai puternic in pielea ei inrosita.

~

Iubirea hranea luna de luna

Brize,vant,furtuna.

A inconjurat-o cu ziduri groase si inalte care o tineau prizoniera in vartej.Fetita a fost aruncata in infernul iubirii si spiritul ei a fost devorat de dorinte.Tot ce a mai ramas din ea a fost doar o amintire: amintirea fericirii.clipeste timid in mucegaiul infernului si ne aminteste tuturor de fetita care avea o dorinta.


ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea indeplini

culori

se uita la cele doua culori si tace.nu stie ce sa le spuna....adevarul sau ce vor sa auda?
si daca le spune adevarul atunci care e asta?
ce sa spuna?ca vrea si negru si rosu?

negrul intotdeauna i s-a potrivit.cu negru se simte bine si e capabila sa faca toate nebuniile posibile.paradoxal...o face vie,o face sa traiasca fiecare clipa din plin.

dar si rosul ii place...de fapt,are o slabiciune pentru culoarea asta de cand se stie.o face sa se simta speciala si pretioasa,indispensabila si...cuminte.

rosul i se agata de ratiune,de ceea ce e mai bine pentru a nu se alege cu inima franta.dar negrul ii provoaca inima...si inima ei intotdeauna a luat deciziile gresite...dar nu le-a regretat...le-a trait si s-a bucurat de ele.

rosu si negru
negru si rosu
de cate ori a imbracat negru?dar rosu?
~
azi se vrea culoare...dar ce culoare este ea?cu ce nuante ii sclipeste pielea?
azi e albastru.si atat

~daca te pun sa ma descrii te descurci?~

Manon: cand ploua te gandesti la mine?
El : nu....de ce m-as gandi?
Manon: pentru ca ti-am spus ca-mi place mirosul ploii...
El : mi-ai spus?cand?
Manon: nu "cand",mai bine "de cate ori"...de zeci de ori ti-am spus...
El : am uitat...
Manon: lasa,nu era important...pentru tine...
dar cand vine primavara,te gandesti la mine?
El : de ce ar trebui sa ma gandesc la tine,in mod special,primavara?
Manon: si asta ai uitat...pentru ca primavara revin la viata,topai si mi se umezesc ochii cand vad primul copac inflorit...
El : aaa...nu stiam asta
Manon: ma tineai de mana cand m-am bucurat de primele raze ale primaverii...si nu stiai de ce sunt asa plina de viata...
El : nu mai tin minte...
Manon: lasa,nu era asa important...pentru tine...
: dar inainte sa adormi,te gandesti daca eu deja visez?
El : pai...nu...sunt prea obosit si am prea multe in minte...
Manon: prea multe in afara de mine...lasa,nu e asa important sa am si eu un loc in mintea ta...pentru tine...
: dar cand bei cafea singur te gandesti la mine,nu?
El : nu...nu prea...
Manon:...dar de cafea stii...stii cat de mult o ador,ca nu pot sa-mi incep ziua fara sa sorb din licoarea asta amara...
El : da,stiu ca-ti place cafeaua...dar...
Manon:....dar nici macar ea nu ma poate strecura in sufletul tau?nici macar pentru o clipa de ratacire?
El :...
Manon: lasa....mai bine ca taci...oricum pentru mine n-ai avut niciodata cuvinte...

scrisoare de primavara

Azi am vazut un bostan.Era mare si portocaliu la fel ca cei din care imi faceai felinare cand eram mica.Eu nu reuseam niciodata sa decupez dintii si gura,iar ochii nu-mi ieseau deloc simetrici....dar cand ii faceai tu,mereu eram vedeta gastii de copii pentru ca erau cei mai frumosi si fiorosi dintre toti.
Mi-e dor de dovlecii aia cu gauri in loc de nas si lumanare in mijloc.....tie nu?

Stiu ca nu ti-am spus "la multi ani" de ziua ta...n-am uitat....dar cand amm fost acasa nu te-am gasit dimineata la masa de sub vita de vie,iar telegramele nu ajung acolo unde esti acum.Asa ca iti spun acum "la multi ani" si sa stii ca mi-e dor de tine in fiecare anotimp...


Cu drag,"cea care nu te va uita niciodata"





(batranelului meu simpatic care imi spunea povesti din armata)